Cu Simona, despre surprize și povești colorate

CUAC:  Dragă Simona, câteva dintre cărțile tale se află de ceva vreme în biblioteca pentru copii din Lupeni, înființată de prietena noastră, Brandi Bates (Mișcarea Citim Împreună România). Deși ne-a fost extrem de greu să desemnăm doi câștigători, alături de ilustratoarea Georgiana Chițac, ați primit premiile Incubatorului de povești colorate - proiect co-finanțat de AFCN. Astfel, povestea pe care urmează să o publicăm, în colaborare cu Editura Cartea Copiilor, va fi distribuită gratuit în 66 de grădinițe din rețeaua Ovidiu Ro, iar educatorii o vor folosi la clasă, ca punct de plecare al unor ateliere ludice de literație.

Înainte de toate, te rugam să ne vorbești un pic despre parcursul tău ca scriitoare de literatură pentru copii ?

Simona : Scriu de relativ puţin timp, iar prima carte am publicat-o în 2014, o carte de reţete în versuri după care chiar se poate găti. A urmat încă una, similară, cu acelaşi personaj, o fetiţă Greta. Coincidenţa este că ilustratoarea a fost chiar Georgiana (Chiţac) pentru ambele cărţi. Au urmat mai multe cărţi cu poezii, ghicitori, poveşti în versuri pe care le strânsesem prin sertare.

CUAC: Cu ce idei sau gânduri ai plecat de la workshopul ținut de autorul Michel Van Zeveren ?

Simona: Am plecat cu convingerea că, încă, mai sunt multe cărţi nescrise pentru copii în ciuda faptului că până de curând credeam că toate cărţile au fost deja scrise. Ȋntâlnirea cu Michel van Zeveren a fost o oportunitate neaşteptată pentru toţi participanţii, cu siguranţă asta a fost pentru mine. Am aflat şi am învăţat multe, chiar dacă timpul a fost destul de scurt. Ȋn cei cinci ani de când scriu, a fost pentru prima dată când am simţit că se face ceva pentru literatura autohtonă pentru cei mici şi cred că asta vi se datorează vouă, în primul rând.

CUAC : Cum s-a înfiripat în imaginația ta povestea iepurașului care nu voia să poarte ochelari?

Simona : Mi-a fost la îndemână, ca să zic aşa. Ṣtiu, din proprie experienţă, că niciun copil nu vrea să poarte de bunăvoie ochelari. Dar ochelarii sunt aici doar un pretext fiind vorba, în general, despre faptul că niciun copil nu vrea să fie diferit de ceilalţi copii.

CUAC : Nouă ne-a placut mult umorul situațiilor și empatia, chiar afecțiunea cu care îi prezinți aventurile iepurașului Sebi. Care sunt principalele ingrediente pe care le folosești când creezi povești pentru cei mici?

Simona : Umorul este ingredientul de bază, altfel cărţile devin prea moralizatoare, prea didactice.

CUAC: Care sunt așteptările tale de la următoare ediție a Incubatorului de povești colorate?

Simona : Ȋn primul rând, aştept să se întâmple. Ideea de aduce împreună autori, ilustratori, editori a fost binevenită, sper să se repete. Apoi sper ca workshopul să fie ţinut de un invitat cel puţin la fel de interesant şi generos ca Michel van Zeveren.

CUAC: Ce alte « surprize » pregătești pentru micuții și marii cititori?

Simona : De curând am terminat o carte cu pisici ‘’Ȋntâmplări cu trei pisici, Miau, Miorlau şi Miaunici’’ şi alta cu şoricei, ambele în versuri. Bineînţeles că apar nişte pisici şi în cea de a doua! Nu ştiu cum fac, dar parcă sunt urmărită tot timpul de o bandă de pisici, nici nu cred să am vreo carte fără nicio pisică!? 😊