Newsletter februarie 2026 Activități de educație pentru diversitate

/
 

Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință - 11 februarie

Activitate: Meserii pentru toți
(activitatea nr 10 din ghidul pedagogic Clopoțelul schimbării pe care îl găsești pe pagina web a proiectului, alături de anexele care pot fi tipărite și folosite la clasă)

Scopul activității: Să-i ajute pe copii să înțeleagă că toate meseriile pot fi practicate atât de femei, cât și de bărbați, combatând stereotipurile de gen prin joc și creativitate.

Conexiuni curriculare:
Această activitate poate fi integrată în următoarele teme curriculare anuale: CINE SUNT/SUNTEM? / CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? / CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM?

De asemenea, este o activitate care permite dezvoltarea competențelor socio-emoționale legate de educația pentru diversitate, prezentate în Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani:

Materiale necesare:

  • Carduri ilustrate cu diverse meserii (buldozerist/ă, pompier/ă, polițist/ă, instalator/instalatoare, astronaut/ă, vânzător/vânzătoare, coafez/ă, pilot/femeie pilot)
    Descarcă direct aici anexa cu meserii 

  • Videoproiector pentru proiecția imaginilor

  • Hârtie de desen și creioane colorate

  • Flipchart sau tablă pentru scrierea numelor meseriilor

Instrucțiuni:

1. Introduceți tema

Adunați copiii într-un cerc și spuneți-le că astăzi vor descoperi multe meserii fascinante și vor învăța să vorbească despre ele fără a spune „doar pentru fete“ sau „doar pentru băieți“. Explicați-le că toate meseriile pot fi practicate de oricine dorește să învețe și să muncească pentru visul său.

2. Descrierea cardurilor

Distribuiți cardurile cu meserii copiilor. Rugați-i să privească atent imaginea și să o descrie, fără a folosi cuvintele „fată/băiat“. De exemplu: „Eu sunt o persoană care îi învață pe copii“ sau „Eu sunt o persoană care stinge incendii“.

Ceilalți copii care au același card ridică mâna când recunosc meseria descrisă. Întrebați: „Ce detalii mai observăm în imagine? Ce instrumente de lucru vedeți?“

3. Numirea meseriilor

Proiectați fiecare imagine pe ecran și întrebați: „Cum se numește persoana care face această meserie?“ Dacă nu știu, spuneți-le răspunsul la feminin și la masculin: buldozerist/ă, pompier/ă, polițist/ă, instalator/instalatoare, astronaut/ă, vânzător/vânzătoare, coafez/ă, pilot/ femeie pilot.

Scrieți denumirea meseriei cu litere mari pe flipchart sau proiectați-o pe ecran, astfel încât copiii să facă legătura între imagine, cuvânt rostit și cuvânt scris.

4. Desen creativ

Reluați imaginile discutate și rugați copiii să deseneze meseria care le place cel mai mult (poate fi și alta decât cele prezentate). Ajutați-i să scrie pe desen denumirea meseriei și să adauge instrumentele de lucru specifice: pompierul are furtun, medicul are stetoscop, vânzătorul are casă de marcat, astronautul are cască și costum special.

Expuneți toate desenele în clasă și invitați câțiva copii să le prezinte colegilor, explicând de ce au ales acea meserie.

5. Joc de mimă

Invitați pe rând copiii să mimeze o meserie, iar ceilalți să ghicească. Încurajați creativitatea și lăudați fiecare încercare, indiferent dacă ceilalți ghicesc sau nu imediat.

6. Reflecție finală

Priviți desenele împreună și întrebați: „Cine poate fi pompier? Cine poate fi pilot? Cine poate fi medic?"

Concluzionați: Toate meseriile pot fi făcute atât de femei, cât și de bărbați. În trecut, unele meserii erau văzute ca fiind doar pentru un anumit gen, dar astăzi oricine poate să aleagă ce îi place și să învețe pentru a practica acea meserie. Ceea ce contează nu este dacă ești fată sau băiat, ci pasiunea ta și dorința de a învăța!

Ziua Națională a Lecturii - 15 februarie

Activitate: Cum sună povestea?

Scopul activității: Să îi ajute pe preșcolari să rezume și să structureze oral elementele unei povești, dezvoltând abilitățile de comprehensiune și exprimare.

Materiale necesare:

Instrucțiuni:

1. Citiți povestea împreună

Adunați copiii într-un cerc confortabil și citiți sau povestiți cartea aleasă. Arătați ilustrațiile și lăsați-i să reacționeze firesc la poveste – să râdă, să pună întrebări sau să facă comentarii.

2. Prezentați „Mănușa poveștii“

După lectură, arătați-le mănușa mare din carton (sau desenul de pe tablă) și explicați-le că fiecare deget ne ajută să ne amintim câte ceva important din poveste. Mănușa este un instrument magic care ne ajută să nu uităm nimic esențial!

3. Împărțiți copiii în 5 grupuri

Fiecare grup se va concentra asupra unui element din poveste, reprezentat de un deget al mănușii:

Degetul 1 – Personaj principal: „Pe cine?“ Rugați grupul să identifice personajul principal – cel despre care vorbește cel mai mult povestea.

Degetul 2 – Personaje secundare: „Mai sunt și alte personaje?“ Explicați că personajele secundare apar doar în unele momente ale poveștii și nu sunt prezente tot timpul sau nu au un rol atât de important.

Degetul 3 – Decor: „Unde?“ Întrebați: „Unde se află personajul principal la începutul poveștii? Și apoi, unde merge?“ Arătați ilustrațiile pentru a-i ajuta să identifice locurile.

Degetul 4 – Problema: „Ce problemă?“ Discutați: „Ce problemă avea personajul principal? Cu ce se confrunta? Ce îl îngrijora?“

Degetul 5 – Soluția: „Cum s-a rezolvat?“ Întrebați: „Cum a reușit personajul să rezolve problema? Cine l-a ajutat? Ce s-a întâmplat la final?“

4. Fiecare grup prezintă

Invitați fiecare grup să prezinte „degetul“ său: ce personaj/decor/problemă/soluție au identificat. Ascultați cu atenție și completați dacă este nevoie.

5. Recapitulare completă

Folosind mănușa, repovestiți împreună întreaga poveste, trecând prin fiecare deget: „Hai să vedem... Povestea vorbește despre [personaj principal], care locuia/era în [decor], împreună cu [personaje secundare]. Problema lui/ei era că [problemă], dar la final [soluție]!“

Ziua Dezrobirii Romilor - 20 februarie

Activitate: Descoperind o istorie puțin cunoscută – Sclavia romilor (Activitate pentru clasele V-VIII)
Activitate preluată din ghidul pedagogic din proiectul nostru, „Inelul timpului“.

Scopul activității: Să ajute elevii să descopere că în România a existat sclavia romilor timp de aproape 500 de ani (1370-1856) și să înțeleagă de ce această istorie este puțin cunoscută, dezvoltând gândirea critică și empatia istorică.

Materiale necesare:

  • Copii ale Legii Caragea (1818) – articolele 1-5

  • Imagine cu capul de rom sculptat pe fântâna de la Mănăstirea Cozia (1517)

  • Fotografii cu Mănăstirea Cașin și Biserica Zlătari din București

  • Copie a unui bilet de dezrobire: „Oprea Matei, de ani 20..."

  • Tabel cu numărul sclavilor dezrobiți în 1847, organizat pe județe

  • Grafice KWL (Know-Want-Learned) pentru fiecare elev

  • Sticky notes roșii pentru marcarea descoperirilor importante

Instrucțiuni:

INTRODUCERE – Completarea graficului KWL (10 minute)

Distribuiți graficele KWL și explicați: „Astăzi veți fi detectivi istorici și veți descoperi ceva despre România pe care puțini oameni îl știu."

Cereți elevilor să completeze:

Coloana K (Știu):

  • Ce știți despre cum trăiau oamenii în România în trecut?

  • Ați auzit cuvântul „sclav" sau „rob"?

  • Ce știți despre romi și istoria lor?

Coloana W (Vreau să știu):

  • Ce v-ar interesa să aflați despre istoria României?

  • Aveți întrebări despre cum trăiau oamenii pe vremuri?

Lansați provocarea: „Astăzi veți completa coloana L (Am descoperit) cu propriile voastre descoperiri!"

PRIMA DESCOPERIRE – Legea Caragea (12 minute)

Afișați documentul cu Legea Caragea (1818) și citiți împreună articolele:

Articolul 1: Robi sunt câți sunt dobândă altuia. Astfel sunt ț*ganii în Țara Românească.

Articolul 2: Câți se vor naște din părinți robi sunt robi.

Articolul 3: Și câți numai din mamă roabă se vor naște sunt robi.

Articolul 5: Stăpânul țganului e slobod să vândă și să dăruiască pe țgan.

Întrebări pentru investigație:

  • Ce credeți că înseamnă că cineva este „dobândă altuia"?

  • Despre cine vorbește legea când spune „ț*ganii"? (Explicați că acesta era termenul folosit pe vremuri pentru romi)

  • Ce se întâmpla cu copiii născuți din părinți sclavi?

  • Puteau fi sclavii vânduți ca obiectele?

Marcați pe sticky note roșu: PRIMA DESCOPERIRE – În România au existat sclavi!

A DOUA DESCOPERIRE – Cine deținea sclavi (10 minute)

Prezentați imaginile:

  1. Capul de rom sculptat pe fântâna de la Mănăstirea Cozia (1517)

  2. Mănăstirea Cașin – construită cu munca a 800 de sclavi romi

  3. Biserica Zlătari din București – construită de sclavi romi

Explicați: Biserica Ortodoxă a fost una dintre cele mai mari instituții deținătoare de sclavi în perioada de 500 de ani de sclavie a romilor.

Întrebări:

  • Cine credeți că a construit aceste biserici și mănăstiri?

  • De ce erau sclavii folosiți pentru construirea lor?

  • Pe lângă mănăstiri, cine mai avea sclavi? (Răspuns: boierii – nobilimea română)

Arătați tabelul cu numărul sclavilor dezrobiți în 1847, organizat pe județe.

Marcați pe sticky note roșu: A DOUA DESCOPERIRE – Biserica ortodoxă și boierii aveau sclavi!

A TREIA DESCOPERIRE – Când s-a terminat (8 minute)

Prezentați biletul de dezrobire:

„Oprea Matei, de ani 20, care a fost până acum în posesia D. I. Ghica, se liberează, potrivit principiilor constituției țării și intră de acum înainte în clasa locuitorilor liberi ai Țării Românești."

Întrebări de investigație:

  • În ce an credeți că a fost scris acest bilet? (Ghidați spre 1856)

  • Cât timp a trecut de atunci până acum? (Calculați împreună: 2026 - 1856 = 170 de ani)

  • Este mult sau puțin timp? Bunicii bunicilor voștri trăiau când s-a întâmplat asta!

Marcați pe sticky note roșu: A TREIA DESCOPERIRE – Sclavia a durat aproape 500 de ani: 1370-1856. S-a terminat relativ recent!

INVESTIGAȚIA FINALĂ – De ce nu știam? (8 minute)

Împărțiți clasa în 3 grupuri de detectivi:

Grupul 1 – Detectivii Timpului:

  • Calculați: 1856 - 1370 = 486 ani de sclavie!

  • Câte generații de oameni au trăit în sclavie? (Aproximativ 20-25 de generații)

Grupul 2 – Detectivii Muncii:

  • Ce munceau sclavii? (Construiau biserici, lucrau pământul, deserveau în curțile boierești)

  • De ce aveau nevoie proprietarii de ei?

Grupul 3 – Detectivii Străzilor:

  • De ce există Strada Dezrobirii în multe orașe din România?

  • Ce ne spune această stradă despre istorie?

Fiecare grup prezintă descoperirile pe sticky notes roșii.

COMPLETAREA GRAFICULUI KWL (12 minute)

Elevii completează coloana AM DESCOPERIT:

  • În România au existat sclavi timp de 500 de ani (1370-1856)!

  • Romii au fost acești sclavi.

  • Biserica ortodoxă și boierii îi dețineau ca proprietate.

  • Puteau fi vânduți și cumpărați ca obiectele.

  • S-a terminat în 1856 – relativ recent în istorie!

  • Multe biserici și mănăstiri au fost construite de sclavi.

  • Există străzi numite „Dezrobirii" care ne amintesc de această perioadă.

Reflecție profundă:

  • Cum vă simțiți acum când știți acest adevăr?

  • De ce credeți că puțini oameni cunosc această poveste?

  • Ce v-a surprins cel mai mult?

Completați și coloana VREAU SĂ ȘTIU cu întrebări noi care au apărut:

  • Cum au trăit sclavii acești 500 de ani?

  • Ce s-a întâmplat cu ei după eliberare?

  • De ce nu se vorbește mai mult despre această perioadă în manualele de istorie?

PENTRU ACASĂ – MISIUNEA DE INVESTIGAȚIE

  1. Întrebați 3 adulți: „Știați că în România au existat sclavi?" Notați răspunsurile lor.

  2. Căutați în orașul vostru o stradă numită „Dezrobirii" – de ce se cheamă așa?

  3. Uitați-vă la bisericile vechi din zona voastră – puteți afla cine le-a construit?